Diferența cheie: Stalacții se găsesc agățați de acoperișul peșterii. Stalagmiții se formează de la sol și sunt figuri care se ridică de la sol.
Stalactitul și stalagitul se găsesc în peșteri, cel mai frecvent calcaros. Acestea sunt foarte importante în studiile geografice și au contribuit la întoarcerea rocilor și a mineralelor. Aceste două sunt foarte căutate de exploratori. Un exemplu de la HowStuffWorks vă ajută să înțelegeți de ce este important să înțelegeți diferența dintre cele două. Doi exploratori caută o peșteră întunecată care ia minerale pentru cercetare. Ei vin într-o zonă care nu a fost încă descoperită de niciun om. Ei sunt atenți să nu atingă nimic pentru a se asigura că nu contaminează zona. Un explorator, admirând frumusețea rocilor și minerale strălucitoare, face un pas fără grijă. Celălalt explorator țipă: "Feriți-vă de acel stalagmită!" Primul explorator privește în sus, dar face o greșeală confundând un stalagmit și un stalactit; el face un pas și sparge stalagitul pe podea. El sfârșește prin contaminarea zonei, ceea ce ar putea altera rezultatele. Prin urmare, este important să înțelegeți diferențele dintre cele două.
Stalactiții și stalagmiții sunt depozite de minerale care se formează în structuri de peșteră și se găsesc în interiorul unei peșteri. Acestea sunt mai frecvent întâlnite în peșterile de calcar. Stalacții se găsesc agățați de acoperișul peșterii, asemănători cu gheții. Stalagmiții se formează de la sol și sunt figuri atinse care se ridică de la sol, asemănătoare conurilor de circulație.
Stalactitele și stalagmitele sunt derivate din cuvântul grecesc "stalassein", adică "a picura". Acest lucru se datorează faptului că ele sunt umede și au picături de apă. Ambele structuri sunt compuse din calcit. Calciul este alcătuit din ioni de calciu și carbonat și este cunoscut ca carbonat de calciu. Când apa cade peste o peșteră, se scurge prin roci și preia sedimente din calcar și dioxid de carbon. O combinație de carbonat de calciu, dioxid de carbon și apă are ca rezultat un mineral cunoscut sub numele de bicarbonat de calciu. Bicarbonatul de calciu intră în roci și se scurge prin acoperișul peșterii, lăsând în urmă depozitele de calcit. Depozitele continuă să creeze un stalactit. Apoi, stalactitul picure apa de pe pământ, unde apa care picură lasă pe fundul zăcământului de calcit. Aceste zăcăminte se păstrează unul peste celălalt și duc la mormane care ies din pământ, creând stalagmite. Stalactitele și stalagmitele au nevoie de secole.
O modalitate mai ușoară de a vă aminti diferența dintre cele două este să vă amintiți că stalactitul are un "c", similar cu gheața, care, de asemenea, atârnă de sus. În timp ce un stalagmite are un "g", care se găsește și în cuvântul "pământ". "G" în stalagmite poate fi folosit pentru a aminti că acestea sunt găsite pe teren.