Diferența cheie: Principala diferență dintre un LCD și un PVA este faptul că LCD-ul este un tip de panou de afișare care utilizează cristale lichide pentru a produce o imagine, în timp ce un PVA este un tip de ecran LCD TFT.

Principala diferență dintre un LCD și un PVA este că un LCD este un tip de panou de afișare care utilizează cristale lichide pentru a produce o imagine, în timp ce un PVA (Aliniament vertical modelat) este un tip de LCD.

Ecranele LCD (Display Liquid Crystal) sunt afișaje care utilizează cristale lichide între două foi de material polarizant. Filtrele de polarizare sunt plasate perpendicular unul pe altul, astfel încât atunci când lumina trece prin primul filtru, acesta va fi blocat de cel de-al doilea filtru. Lumina care este permisă să treacă, creează imaginile când se aplică sarcină electrică pe cristale. Ecranele LCD sunt utilizate în diverse aplicații, cum ar fi monitoare de calculator, ecrane TV, ceasuri, calculatoare, etc. Există două tipuri de LCD, matrice pasivă și matrice activă. Afișajele cu matrice pasivă sunt utilizate pentru aplicații mai puțin exigente, cum ar fi calculatoarele și ceasurile, în cazul cărora trebuie să fie afișate mai puține informații și consumă cea mai mică putere.

Un ecran LCD utilizează un tip selectat de cristal lichid, cunoscut sub numele de nematică răsucite (TN), care sunt răsucite în formă. Aplicarea unui curent la aceste cristale le face să se relaxeze într-un anumit grad, în funcție de tensiune. Un LCD este într-o formă de strat, începe cu o oglindă pe spate pentru reflexie, urmată de o bucată de sticlă care are o peliculă polarizantă pe partea de jos și un plan comun de electrod din oxid de indiu-staniu pe partea de sus. Apoi este un strat de cristale lichide, urmat de o altă bucată de sticlă cu un electrod și un alt film polarizant, care se află la un unghi drept față de primul. Ecranul LCD este apoi conectat la o sursă de alimentare care asigură o încărcare a cristalelor și le determină să creeze o imagine pe ecran. Ecranele LCD au, de asemenea, o lumină de fundal care face imaginea vizibilă pentru utilizator. LCD-urile folosesc cel mai frecvent o lumină de fundal CCFL (lumină fluorescentă cu catod rece), dar trendul se îndreaptă acum spre LED-uri (diode emițătoare de lumină).

PVA (Aliniere verticală modelată) este un tip de afișaj cu cristale lichide cu tranzistor subțire (TFT). Este o tehnologie cu unghi larg de vizionare cunoscută pentru utilizarea în televizoarele Samsung pentru îmbunătățirea performanței ecranului frontal la diferite unghiuri. Un TFT (tranzistor subțire) este un tranzistor cu efect de câmp care este creat prin depunerea peliculelor subțiri ale unui strat activ semiconductor, precum și a stratului dielectric și a contactelor metalice pe un substrat suport. Fiecare pixel al unui LCD primește un tranzistor care face comutarea și oprirea foarte ușoară. De asemenea, deoarece TFT-ul este încorporat în panoul propriu-zis, acesta reduce interferențele între pixeli. Crosstalk este atunci când un semnal transmis la un pixel afectează, de asemenea, un alt pixel. Un TFT este, de asemenea, cunoscut ca o tehnologie de afișare matrice activă, care este mai receptivă la schimbare și are o rată de reîmprospătare mai rapidă. Rata de răspuns mai rapidă a eliminat, de asemenea, problema cu care se confruntă jucătorii. În prezent, TFT-urile au devenit standard în producerea de ecrane LCD și LED.

Panourile PVA folosesc de multe ori dithering și FRC (controlul ratei cadrelor), o metodă care realizează o calitate superioară a culorii în panourile de afișare cu rezoluție redusă. Un alt tip de tehnologie PVA este S-PVA (Aliniere verticală modelată vertical), care nu utilizează metode de stimulare a culorii și utilizează cel puțin 8 biți de culoare pe componentă de culoare. S-PVA elimină strălucirea unghiului negru solid, reduce gama de schimbare a unghiului și este mai ieftină în comparație cu panourile normale PVA.