Diferența principală: Vocea pasivă înseamnă că subiectul dintr-o propoziție este destinatarul acțiunii. Vocea activă este atunci când subiectul dintr-o propoziție este executantul acțiunii.

Conform gramaticii engleze, vocile active și pasive sunt ambele forme de scriere și citire a propozițiilor. Atât vocile sunt parte integrantă a accentului pus, fie se proiectează energia într-o bucată de text. Acestea sunt instrumente puternice disponibile unui vorbitor / scriitor, prin intermediul căruia transmite un mesaj către o audiență și le influențează. Vocile active și pasive sunt dictate în principal de verbele folosite în ele. Aceste verbe sunt cunoscute ca verbe active și verbe pasive.

Un verb activ sau un verb dinamic este unul care apare într-o perioadă de timp. Aceasta denotă o acțiune progresivă și evolutivă. De exemplu, cuvinte precum alergarea, mersul, savurarea etc. sunt verbe active. Verbul stativ sau un verb pasiv este un verb care reprezintă acțiuni care sunt statice în natură. Aceste acțiuni rămân aceleași și nu se schimbă sau nu se dezvoltă într-o perioadă de timp. De exemplu, dragoste, ură, nevoie, văz, auz, etc. Dacă o propoziție folosește un verb activ, se spune că este în voce activă. Întrucât o frază care conține un verb pasiv este cunoscută a fi construită în voce pasivă.

Propozițiile care sunt construite cu voce pasivă au subiecții lor ca receptoare ale acțiunii efectuate, mai degrabă decât cei care le îndeplinesc. Acest lucru se datorează faptului că verbele care figurează în aceste propoziții sunt pasive. Vocea pasivă este un fel de mod circular pentru a descrie ceva, mai degrabă decât a fi direct sau pentru a-l exprima în mod activ.

De exemplu:

Un măr a fost mâncat de Henry.

În această teză, cuvântul "măr" este subiectul, "mâncat" este verbul, iar "Henry" este obiectul. Această teză transmite mesajul că subiectul "măr" primește acțiunea de a fi mâncat de obiectul "Henry". VERBUL pasiv "mâncat" ratifică acest fapt, ceea ce permite propoziției să-și asume o voce pasivă.

Vocea pasivă nu este, în general, modul recomandat de comunicare a lucrurilor. Acest lucru se datorează faptului că vocea pasivă este o formă indirectă de comunicare. Lipsesc directivitate și energie. În plus, propozițiile exprimate în mod activ sunt concise și ușor de înțeles, comparativ cu propozițiile pasiv exprimate. Semnificațiile pronunțate în mod activ sunt mai vii în natură, pentru că au pus într-o propoziție într-o propoziție mai întâi și logic. Întrucât, într-o sentință pasivă exprimată, receptorul este promovat la desemnarea subiectului.

Acestea fiind spuse, folosirea unor fraze pronunțate pasiv este considerată o alternativă sensibilă în situații precum:

Când nu este cunoscută acțiunea acțiunii:

Luminile erau lăsate aprinse.

[Nu știi cine ia lăsat pe ele.]

Când executantul este mai puțin important decât receptorul:

Pachetul a fost livrat în această dimineață.

[Nu contează cine a adus-o.]

Când executantul acțiunii este o persoană pe care nu doriți să o numiți:

Mi sa dat direcții greșite.

[Nu vrei să dai vina pe nimeni în particular.]

Vocea activă, după cum sugerează și numele, este activă sau directă în natură. Este o construcție a unei fraze mai energice în comparație cu vocea pasivă. În propozițiile formate în voce activă, subiectul este întotdeauna făcătorul acțiunii. Sau, cu alte cuvinte, există întotdeauna un verb activ prezentat într-o astfel de propoziție.

De exemplu:

Henry a mâncat un măr.

În propoziția de mai sus, "Henry" este subiectul, "ate" este verbul, iar "măr" este obiectul. Această teză descrie faptul că subiectul "Henry" este executantul acțiunii de a mânca un măr. Din moment ce aceste informații sunt validate direct de verbul activ "ate", această propoziție este în voce activă.

Astfel, propozițiile exprimate în mod activ și pasiv ar trebui utilizate în mod corespunzător, conform cerințelor unei situații.

Comparație între voce activă și voce pasivă:

	Voice activă	Voce pasivă
Sens	Vocea activă este atunci când subiectul dintr-o propoziție este executantul acțiunii.	O voce pasivă înseamnă că subiectul dintr-o propoziție este destinatarul acțiunii.
Subiect	Subiectul este întotdeauna executantul.	Receptorul este întotdeauna subiectul.
Verbul folosit	Verbul activ	Pasiv verb
Concizie	Vocile pronunțate sunt adesea compacte și concise.	Exemplele pasive exprimate reprezintă un mod de descriere în sens invers. Ele sunt, de obicei, mai lungi decât propozițiile active exprimate.
Exemplu de utilizare	Sam conduce mașina.	Mașina este condusă de Sam.